Home » For you » Vacanta romaneasca

Vacanta romaneasca

Drum lung, relaxare, revedere cu prietenii, tort de la doamna Claudia, taiatul porcului, impodobirea bradului, ajunul Craciunului, colindat si colindatori, cadouri, (YAAAY) mici, trecerea anilor…cuvintele acestea descriu in mare vacanta pe care am avut-o…not bad huh?

Trezirea de dimineata si pornirea la 7.53. Zis si facut. Petrecut 2 zile pe drum si o noapte la Passau unde, ca o turista foarte bine pregatita, habar nu am avut sa citesc meniul in germana, wifiul nu mergea, iar engleza domnisoarei ospatar nu m-a tare ajutat. Astfel…in loc sa primim niste carnati deliciosi am primit parizer cu cascaval si in loc de un guyas bun de caprioara am primit ceva friptura ciudata. Insa micul dejun a fost super, so no hard feelings.
Seara tarziu, in ziua urmatoare, ajungem pe strada George Enescu, Marghita. (Acum…un lucru mai putin placut pe care vreau sa il explic. Banii pe care i-ati donat pentru mine nu au mers absolut deloc in acea casa, cum am auzit. Printre conditiile de dupa transplant se enumera faptul ca dormitorul meu trebuie sa se afle intr-o cladire noua sau proaspat renovata pentru a se evita mucegaiul si igrasia. Astfel ca matusa mea a amenajat un dormitor la noua casa si a mutat o parte din mobila din apartamentul vechi. Timpul meu la terapie intensiva s-a datorat plamanilor asa ca de ei trebuie sa am mai mare grija) Astfel, pentru prima oara in 2014 am dormit in patul meu din casuta mea din orasul meu. Foarte bun sentiment. Il recomand cu caldura.
Am impodobit masa impreuna cu David si mi-am dat seama cat e de relaxant sa faci ceva frumos de mana. Am impodobit bradul, am lipit ingerasi pe geamuri si ne-am pregatit de venirea Craciunului. Am primit un tort de la doamna Claudia (care a fost delicios) si l-am papat…pe tot pe tot. (Iar infirmierele de aici au murit de ciuda cand le-am aratat tortul, le-am spus ca fusese de la o prietena, iar ele platesc cateva sute de euro pe unul) Dar nu singura. A venit Florin sa facem prajituri si…phoai…au iesit halucinant de bune. Visez si acum la o prajitura Iliescu.
Desigur, ca orice romanca, am fost la taierea porcului la care am folosit cei 3 de NU: nu ma uit, nu particip, nu mananc. (Recunosc, am cam chiulit la partea cu NU mananc, dar meh…)
Am fost la biserica…i-am revazut pe frati, care s-au rugat atat de mult pentru mine. Si…nici nu am stiut ce sa le spun. Am fost atat de bucuroasa sa ii vad ca mi-am pierdut cuvintele, iar voi stiti cat de rar ramane subsemnata in pana de cuvinte. Ajunul Craciunului mi l-am petrecut tot la biserica, iar fratele Remus a vorbit despre cine si cum incearca sa ne fure Craciunul.
Nu asteptasem neaparat colindatori…insa Larisa m-a surprins si a venit cu tinerii de la Pagaia la mine. (si ne-a facut cunostinta, lui David si mie, cu logodnicul ei) Am primit un caiet mare de la ea si am interpretat asta ca un semn ca cineva vrea sa incep sa umplu caietul respectiv. Asta sau doar imi joaca mie mintea feste. Seara urmatoare au venit tinerii de la Marghita…iar apoi am mers si noi cu ei impreuna la Adi sa il colindam si pe el. (ceau Adi! *waving*)
M-am bucurat la un concert de Craciun iar apoi am primit vizita altor frati prieteni.
Am fost la Oradea, am fost la Satu Mare, unde am mancat acea pizza enorma de la Class si m-am intalnit si cu Gaby; care a avut ocazia sa isi vada opera.
Iar, in final, revelionul, care s-a lasat cu mici, aripioare si cartofi prajiti. Nu aveti idee cat de tare am tanjit eu dupa mancarea asta cat am fost in spital. Cred ca imi doream mici mai mult decat orice cheeseburger sau pui de la KFC. Mi-am primit si primul meu berbec pe care l-ati cunoscut deja, Fănel Amititeloaiei. (Mic istoric al numelui: Fănel…de la Sfântul Istvan si Amititeloaiei…ei bine, doream ceva tipic moldovenesc. Stefan cel Mare – iertare de pe acum pentru ceea ce urmeaza – avea, dupa cum spun anumiti istorici, multe amante. De fapt, avea atat de multe amante si copii din flori ca era greu sa le tina socoteala. Asa ca, pentru o mai usoara triere, celor care apartineau Irinei, au ramas aIrinei; celor care apartineau Vranceoaiei, au ramas aVranceoaiei iar celor ce apartineau Mititeloaiei, au ramas aMititeloaiei…de unde si numele moldovenesti tipice de azi.)
Am avut ocazia sa ma revad cu cativa dintre prietenii vechi. Cu altii nu am putut. Ce-i drept, am venit din Paris cu indicatii destul de clare sa limitez cat de mult pot numarul de invitati. Insa va promit ca data viitoare ne vom vedea si mai mult si mai multi. Si daca lucrurile merg bine de tot, poate chiar veti avea voie sa ma imbratisati. Insa dincolo de toate luminitele, de toti ingerasii si toate povestile, am avut timp si posibilitatea sa imi petrec sarbatorile in familie, sa stau cu Mihnea, sa ne jucam, sa ne alergam unul pe celalalt cu “bota lui Alida”. Am putut sa imi privesc prietenii in ochi si sa inteleg bucuria lor reala si sincera ca ma vad si ca…nu mai am leucemie.
Indiferent cat de mare a fost cadoul sanatatii pentru mine de acest Craciun, familia mea va ramane mereu cadoul suprem cu care am fost binecuvantata. George Santayana zicea o chestie tare faina: “familia este una dintre capodoperele naturii.”

One thought on “Vacanta romaneasca

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s