Home » Friends » De ce mi-e dor de sesiune

De ce mi-e dor de sesiune

sesiune

In urma unor studii efectuate recent, s-a descoperit ca oamenii considera perioada studentiei ca cea mai frumoasa etapa a vietii. (De fapt, ceea ce tocmai ati citit e o doar o fabricatie a geniului meu creator. Totusi, de ce sa fie mai putin adevarat?)

Colegii mei de la facultate incep in curand stresiunea. Nu doar colegii mei, ci toti studentii. Ei…si-amu’ i-amu’.
In ciuda a tot ce v-ar putea trece prin cap (si materia pt examen sigur nu, pt ca daca ar fi, nu ati sta inainte de test cu ochii in laptop citind ce mai am eu de spus despre lume) sa stiti ca nu am innebunit chiar de tot si ca exista lucruri mai rele si mai greu de supravietuit decat sesiunea. Exact, bine gandit! Un exemplu bun ar fi fosta mea leucemie. Si desi momentan cam am tot timpul liber din lume sa fac orice am chef sa fac – si ce am voie sa fac, bien sur – va voi spune de ce mi-e dor de sesiune.
Nimeni nu se plange. In perioada asta, in Cluj, intr-un troleu oarecare, unul o suna pe mamica lui sa ii povesteasca ce prostii a avut de scris, un altul isi suna prietena povestindu-i de subiectul naspa si lista poate continua. Ideea e ca mi-e dor de sesiune deoarece nu aud pe nimeni vorbind de “fericirea notei 5” sau mai scapand cate o vorba necurata deoarece a luat…mai putin de 5.
Mi-e dor sa ma gaseasca ora 2 noaptea treaza, cu o carte – care nu e de colorat, desi e toata desenata – in fata iar mie sa imi cam fie capul in alta parte.
Daca tot m-a prins ora 2 treaza, hai sa ma duc sa vad…ce am in frigider! Si sa repet procesul asta o data la 10 minute in speranta ca a aparut ceva nou pe acolo. Apoi sa stau o ora…sau trei pe 9gag iar a doua zi sa ma plang de cat e de obositor sa inveti si cat de tarziu am stat, totul pentru a-mi putea recapitula materia.
Imi lipseste si BCU…dar oricum in biblioteci nu tare am voie sa intru.
Mi-e dor de caldura pe care o simteam la maini si de aroma cafelei cu menta bauta pe holurile bibliotecii, asteptand sa ma incalzesc dupa frigul si ninsoarea de afara. Mi-e dor si de sentimentul pe care il aveam cand citeam rubrica “student din provincie” si ma puteam identifica cu ce se scria pe acolo.
E fain si sa stai sa-ti colorezi cartile si sa pui zeci de semne prin ele…dar asta se intampla majoritatii cartilor mele.
Imi lipsesc emotiile examenelor, adrenalina de dinaintea – si panica de dupa – momentul afisarii baremelor.
Cred ca un pic – dar numai un picut de tot – mi-e dor si de colegii care mereu credeau ca au dreptate la rezolvarea spetei. ( e destul de amuzant sa ii auzi cum iti explica de ce TU gresesti si nu EL).
De asemenea, imi lipseste sa vad extraordinara capacitate a studentilor de a deveni peste noapte mai credinciosi decat Maica Tereza. Nu degeaba cred eu ca minunile inca au loc.
Cu toate acestea, faptul ca mi-e dor de sesiune nu inseamna neaparat ca abia astept sa o retraiesc. Totusi, voi poate luni veti sta 2 ore pe un scaun in amfiteatru, scriind de mama focului la un examen ce va avea un impact mai mic sau mai mare asupra viitorului vostru profesional.
Eu luni voi sta 3 ore intinsa pe un pat, cu un ac mare verde in mana stanga si unul si mai mare roz in mana dreapta, legata la un aparat care imi “ameteste” leucocitele prin procesul de fotofereza, calmand reactia pe care inca o am la nivelul pielii din cauza transplantului. Partea buna e ca cel putin, eu ma pot juca Heads Up.
Cred ca ceea ce vreau sa va spun e ca mi-e dor de viata de student, viata ce include chiar si sesiunea. In perioada asta ar trebui sa ne simtit cel mai liberi si chiar sa avem voie sa gresim. In cele din urma, cine e cel mai inteligent sau cel mai moral, ca sa aiba dreptul sa arate cu degetul, sa judece?
Nu voi exagera spunandu-va sa va bucurati de sesiune, dar nici sa nu credeti ca se termina lumea in perioada asta. Unii au fost mai putin norocosi decat voi si se zbat acum pt ultima suflare de viata sau o inghititura de paine. Voi sigur aveti ceva de rontait in frigiderul ala pe care l-ati verificat azi de cateva ori si in afara de durerile de cap provocate de convorbirile prelungite la telefon, nu cred ca aveti pe undeva in voi discomfort fizic. Asa ca fiti recunoscatori pt ce aveti. Iar pt ceea ce nu aveti, munciti! Puteti incepe prin a face click pe X-ul acela rosu din partea dreapta sus, deschizand cartea si fiind atent la ce a mai scris profesorul ala pe acolo…

One thought on “De ce mi-e dor de sesiune

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s